Postări
„Frăţia noastră nu poate funcţiona normal într-un stat modern şi democratic, în afara acceptării acesteia de către societate”
Mircea GHEORDUNESCU (26 ianuarie 1947, Bucureşti) a terminat Liceul Gheorghe Lazăr din capitală în 1965, absolvind ulterior Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, în 1970. Timp de câţiva ani a activate ca profesor în mai multe instituţii de învăţământ (Liceul Ion Creangă şi Liceul Spiru Haret), fiind şi membru al Consiliului de Administraţie al celor două licee.
A fost Director General al Direcţiei de Relaţii Internaţionale din Primăria capitalei, ulterior de devenit Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Control a Exporturilor Strategice şi al Interzicerii Armelor (ANCESIAC), având rangul de Secretar de Stat. Din 14 martie 1997 a devenit Director Adjunct al Serviciului Român de Informaţii (SRI), funcţie deţinută până la 1 noiembrie 2001. Ulterior, a devenit Consulul General al României (2002-2007) în Italia, perioadă în care şi-a adus o importantă contribuţie la activitatea diplomatică a României în străinătate, fiind apreciat de Corpul Consular de la Milano (fiind decanul Corpului Consular), al treilea ca mărime din lume, după cel de la New York şi Hong Kong.
A fost Director General al Direcţiei de Relaţii Internaţionale din Primăria capitalei, ulterior de devenit Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Control a Exporturilor Strategice şi al Interzicerii Armelor (ANCESIAC), având rangul de Secretar de Stat. Din 14 martie 1997 a devenit Director Adjunct al Serviciului Român de Informaţii (SRI), funcţie deţinută până la 1 noiembrie 2001. Ulterior, a devenit Consulul General al României (2002-2007) în Italia, perioadă în care şi-a adus o importantă contribuţie la activitatea diplomatică a României în străinătate, fiind apreciat de Corpul Consular de la Milano (fiind decanul Corpului Consular), al treilea ca mărime din lume, după cel de la New York şi Hong Kong.
Mircea Gheordunescu este membru fondator al Centrului SECI de la Bucureşti şi al Autorităţii Naţionale de Securitate (ANS). În perioada aderării României la OTAN, Mircea Gheordunescu şi-a adus o importantă contribuţie, fiind Responsabil al Capitolului IV de Securitate al Planului Anual de Aderare NATO.
Mircea Gheordunescu este un fluent vorbitor de limba italiană şi franceză, este căsătorit şi areo fiică. Este autorul a mai multor lucrări de specialitate.
Profesorul Mircea Gheordunescu a fost membru al PNŢ-CD (unul dintre cele două partide istorice ale României, reactivat după 1989, unde a ocupa funcţia de Secretar General Adjunct) până în anul 1997, când şi-a încetat activitatea politică. Frăţia Sa a crezut în viitorul european al României şi, după cum spunea: „Imediat după revoluţia din 1989 am ştiut că România trebuie să devină un stat european, democratic şi modern, iar acesta a devenit principalul meu obiectiv”.
Mircea Gheordunescu a fost iniţiat în Francmasonerie în anul 1996 de însuşi Sever FRENŢIU, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România. Un an de zile mai târziu, în 1997, a devenit Maestru Mason. În 2002 a intrat în adormire dat fiind faptul că a fost numit Consul General al României la Milano. Din 17 octombrie 2007 şi-a reluat activitatea masonică, iar în perioada 2008-2010 a fost ales Maestru Venerabil al Respectabilei Loji Sever Frenţiu. În 2009 a devenit Cavaler Kadosch în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat (Fratele este şi Cavaler Templier în Ritul York condus de Ştefan Mâşu). În 2010 a fost unul din iniţiatorii Ordinului DeMolay în România.
După reîntoarcerea în ţară a fost activ în diplomaţia masonică a MLNR, participând la mai multe evenimente masonice din străinătate. Fratele Mircea Gheordunescu a devenit Pro Mare Maestru, demnitate de pe care a candidat la funcţia de Mare Maestru al MLNR.
Mircea Gheordunescu este un fluent vorbitor de limba italiană şi franceză, este căsătorit şi areo fiică. Este autorul a mai multor lucrări de specialitate.
Profesorul Mircea Gheordunescu a fost membru al PNŢ-CD (unul dintre cele două partide istorice ale României, reactivat după 1989, unde a ocupa funcţia de Secretar General Adjunct) până în anul 1997, când şi-a încetat activitatea politică. Frăţia Sa a crezut în viitorul european al României şi, după cum spunea: „Imediat după revoluţia din 1989 am ştiut că România trebuie să devină un stat european, democratic şi modern, iar acesta a devenit principalul meu obiectiv”.
Mircea Gheordunescu a fost iniţiat în Francmasonerie în anul 1996 de însuşi Sever FRENŢIU, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România. Un an de zile mai târziu, în 1997, a devenit Maestru Mason. În 2002 a intrat în adormire dat fiind faptul că a fost numit Consul General al României la Milano. Din 17 octombrie 2007 şi-a reluat activitatea masonică, iar în perioada 2008-2010 a fost ales Maestru Venerabil al Respectabilei Loji Sever Frenţiu. În 2009 a devenit Cavaler Kadosch în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat (Fratele este şi Cavaler Templier în Ritul York condus de Ştefan Mâşu). În 2010 a fost unul din iniţiatorii Ordinului DeMolay în România.
După reîntoarcerea în ţară a fost activ în diplomaţia masonică a MLNR, participând la mai multe evenimente masonice din străinătate. Fratele Mircea Gheordunescu a devenit Pro Mare Maestru, demnitate de pe care a candidat la funcţia de Mare Maestru al MLNR.
Profesorul şi Maestru Mircea Gheodunescu şi-a exprimat pe întreaga perioadă a campaniei interesul pentru o deschidere mai mare în faţa societăţii şi a autorităţilor, încadrându-se într-un trend internaţional absolut normal şi necesar.
Fratele Mircea Gheordunescu a dorit ca în mandatul său (în cazul în care îl câştiga) să aducă un suflu de prospeţime şi noutate Marii Loji. Acesta consideră că Masoneria trebuie să susţină fără echivoc iniţiativele ţării în străinătate şi să îşi aducă contribuţia la prosperitatea naţiunii din care facem parte.
De asemenea, dorea promovarea valorilor din cadrul Marii Loji şi realizarea unei armonii perpetue în relaţia dintre Marea Lojă şi Lojile din jurisdicţia acesteia, considerând că Lojile trebuie să rămână autonome, iar Maestru Venerabil să fie un important reper şi punct de sprijin.
Frăţia Sa consideră că orice acţiune a Marii Loji să fie făcută cu transparenţă şi toţi Fraţii să fie informaţi periodic asupra acestora. Dar nu doar Marea Lojă uema să aibe responsabilitate, ci şi fiecare Frate în parte. Dorea să pună accent şi pe performanţă, dar şi pe continuitate, urmând a continua proiectele bune care au fost deja începute de alţi Fraţi.
Fratele Mircea Gheordunescu dorea ca unitatea Ordinului să fie o prioritate, iar ca Maeştrii Venerabili să devină un adevărat sprijin în aplicarea proiectelor masonice. Fratele punea foarte mult accent şi pe domeniul de comunicare, dorind realizarea unor canale oficiale de comunicare ale Marii Loji. Una din eternele probleme, aceea a Templului MLNR, se afla şi ea pe lista priorităţilor. Pe plan extern, Marele Maestru încurajeaza vizita Lojilor din străinătate şi relaţiile cu Fraţii de peste hotare.
Fratele Mircea Gheordunescu a dorit ca în mandatul său (în cazul în care îl câştiga) să aducă un suflu de prospeţime şi noutate Marii Loji. Acesta consideră că Masoneria trebuie să susţină fără echivoc iniţiativele ţării în străinătate şi să îşi aducă contribuţia la prosperitatea naţiunii din care facem parte.
De asemenea, dorea promovarea valorilor din cadrul Marii Loji şi realizarea unei armonii perpetue în relaţia dintre Marea Lojă şi Lojile din jurisdicţia acesteia, considerând că Lojile trebuie să rămână autonome, iar Maestru Venerabil să fie un important reper şi punct de sprijin.
Frăţia Sa consideră că orice acţiune a Marii Loji să fie făcută cu transparenţă şi toţi Fraţii să fie informaţi periodic asupra acestora. Dar nu doar Marea Lojă uema să aibe responsabilitate, ci şi fiecare Frate în parte. Dorea să pună accent şi pe performanţă, dar şi pe continuitate, urmând a continua proiectele bune care au fost deja începute de alţi Fraţi.
Fratele Mircea Gheordunescu dorea ca unitatea Ordinului să fie o prioritate, iar ca Maeştrii Venerabili să devină un adevărat sprijin în aplicarea proiectelor masonice. Fratele punea foarte mult accent şi pe domeniul de comunicare, dorind realizarea unor canale oficiale de comunicare ale Marii Loji. Una din eternele probleme, aceea a Templului MLNR, se afla şi ea pe lista priorităţilor. Pe plan extern, Marele Maestru încurajeaza vizita Lojilor din străinătate şi relaţiile cu Fraţii de peste hotare.
