Postări
Discursul Prea Puternicului Suveran Mare Comandor (21-Mar-2010)
ONORABILI MEMBRI AI PREZIDIULUI, REPREZENTANŢI AI ORGANIZAŢIILOR ŞI ASOCIAŢIILOR PROGRESISTE DIN MEXIC, DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, CETĂŢENI DISTINŞI AI REPUBLICII, TOŢI:
Cu echinocţiul primăverii, comemorăm pe mexicani, naşterea lui Don Benito Juárez. Ne amintim de eroul "în ale cărui tâmple soarele şi-a gravat leagănul", cum spunea poetul Carlos Pellicer. Aducem un omagiu celui mai mare statalist al Mexicului, convertit de virtuţile sale în exemplu universal al gândirii, cuvântului şi practicilor progresiste.
A evoca şi a onora figura Marelui Juarez, la două sute patru ani de la naşterea sa, este un act republican de admiraţie şi recunoaştere al poporului din Mexic faţă d eun om excepţional, fără îndoială, Marele Maestru Constructor al Statului modern, al Statului laic, în ţara noastră.
Este aceasta o comemorare de imensă relevanţă istorică, dat fiind faptul că în acest an se celebrează Naţiunea, în afară de Bicentenarul inceperii insurgenţei pentru independenţă şi Centenarului începerii Revoluţiei Mexicane, ce1 150 de ani de la Triumful Reformei, mişcarea historică a ţării, eliberator al conştiinţei mexicanilor şi model pentru bărbaţii şi popoarele lumii.
Participăm la acest solemn act civic, pentru că păstrăm vie în memorie marea epopee a lui Juarez şi a generaţiei sale.
Ne reamintim de un trecut care ne face să fim mândri, forjat în lupta împotriva obscurităţii şi a retrogradării; şi, de asemenea, atestăm filosofia noastră progresistă în faţa acestui monument ridicat în momoria Bicentenarului Patriei, a Părintelui Americilor.
De la gândirea, la cuvântul şi acţiunea lui Juarez, de la valoarea sa, loialitatea, patriotismul şi convingerea reformatoare, a luat naştere vocaţia progresistă a poporului Mexican.
Benito Juarez va fi întotdeauna pentru noi paradigma patriotismului; al onoarei, al demnităţii şi al decorului Republicii. Întotdeauna va fi inspiraţia noastră prin caracterul său de netăgăduit, prin valoarea sa şi prin talentul său.
Juarez va continua să fie marele simbol al ideologiei progresului pentru a combare reacţia şi conservatorismul, inamicii istorici ai Republicii. Juarez va fi, în mintea noilor generaţii de mexicani, conducătorul şi ghidul în lupta pentru libertate, egalitate şi justiţie.
Pentru el, tragic, iraţional şi anti-istoricamente rezultă faptul că din cele mai înalte sfere ale guvernului, se pretinde celebrarea civică cea mai importantă a acestui an, aceea a celor 150 de ani de la Triumful Reformei, care semnifică, nici mai mult nici mai puţin, comemorarea celor 150 de ani pe care i-am trăit într-un Stat Modern, laicizat şi descentralizat, adică, un Stat Laic.
Din cea mai mare transcendenţă rezultă pentru viaţa instituţională a Mexicului celebrarea în acest an a triumfului Reformei, apărut atunci când armata guvernului constituţional, sub comanda Generalului Jesus Gonzales Ortega, a înfrânt grupările dătătoare de lovituri de stat ale conservatorului Miguel Miramon, în Calpulalpan, în 22 decembrie 1860, primindu-l pe Preşedintele Juarez în Oraş în Puerto de Veracruz, două zile mai târziu după comunicatul celor petrecute.
Dar să spunem tare şi clar: Reforma nu a fost doar un război civil pentru a separa Statul şi biserica; dacă doar aceasta ar fi fost semnificaţia istorică a Reformei, nu ar fi prea mult de celebrat. Reforma, într-o viziune amplă a istoriei noastre, a fost punctul de întrunire a modelului moştenit de la colonia spaniolă, care a menţinut pentru mai bine de trei secole religia şi clerul ca instrumente de control social pentru exploatarea economică şi dominarea politică, în serviciul unei clase.
Din acest motiv, moştenitorilor conservatori, actualmente ascunşi în Guvernul Republicii, le-a rezultat a fi indispensabilă celebrarea celor 150 de ani de la Triumful Reformei; dar şi datorită faptului că pentur aceasta ar însemna aducerea unui omagiu eroicei generaţii de mexicani care a gândit, planificat şi executat marele proiect de eliberare a Mexicului: Reforma progresistă a Statului mexican, având în frunte cel mai ilustru dintre concetăţenii noştri, Preşedintele Benito Juarez.
De aceea trebuie să repetăm partidului de reacţia naţională şi guvernului său conservator şi de dreapta faptul că va fi imposibil să mutileze şi secţioneze istoria noastră, şi faptul că nu vor putea să pretindă ştergerea din aceasta a figurii gigantice a lui Benito Juarez.
În cruda şi descarnata confruntare a secolului al XIX-lea mexican, între două curente ideologice şi două proiecte economice, politice şi sociale, care au supravieţuit până în zilele noastre, a fost Partidul Purilor cel al reformatorilor radicali cel care a pregătit naşterea Statului modern; şi doctrina sa filosofică şi principiul ideologic a fost laicitatea; în strictă legalitate sunt ei, părinţii curentului laic mexican.
Astfel, laicitatea a dat naştere luptei pentru supravieţuirea Republicii, în faţa înşelătoriilor şi invaziilor străine; şi Statul Modern a fost drumul pentru a da viabilitate Naţiunii Mexicane.
După aceste dure probe, laicitatea a devenit în decizia politică fundamentală, astăzi, cu convingere, adâncită în conştiinţa bunilor mexicani, chiar dacă continuăm să ducem marea bătălie pentru a o introduce în Constituţia noastră; dar, în această doctrină filosofică şi principiu ideologic a apărut, de-a lungul celor 150 de ani, respectul reciproc între Stat şi asociaţiile religioase, independent de semnul confesional.
Pentru aceasta, pe axa istoriei noastre naţionale se găseşte Reforma şi, este tot aceasta, podul în linia timpului care uneşte etapa consumării Independenţei naţionale şi primii ani ai Mexicului independent cu perioada Revoluţiei mexicane. Fără cunoaşterea Reformei se face de neînţeles istoria noastră şi se întunecă explicaţia completă a luptei pentru puterea politică şi bogăţia economică a zilelor noastre.
DOAMNELOR ŞI DOMNILOR: Celebrând acest omagiu al lui Don Benito Juarez, cu ocazia celui de-al 204-lea an de la naşterea sa, iniţiem în tot teritoriul naţional marea comemorare a celei de-a 150-a Aniversări a Triumfului Reformei, care nu este altceva decât festivitatea civică a Republicii pentru cei 150 de ani de viaţă ai Statului modern, ai Statului Laici, în Mexic; şi să aducem o recunoaştere justă meritului acelei mari generaţii de mexicani, care a simţit bazele democraţiei la care aspirau bunii mexicani.
Pentru că fără statul laic nu există echilibru politic, nici echitabilitate economică, nici justiţie socială şi, prin urmare, nu există democraţie.
Cu un Stat post-modern, confesional sau de religie de Stat ar continua să existe pe teritoriul nostru naţional sclavagism, servitorime şi encomienda.
Convingerea şi principiile care l-au inspirat pe Juarez "Cavalerul Rătăcitor al Conştiinţei Libere" şi generaţiei Reformei, sunt cele care astăzi ghidează gândirea, cuvântul şi practica femeilor şi bărbaţilor progresişti ai Mexicului.
În timpul nostru, a renunţa la lupta pentru Statul Laic ar fi complacere sau o frivolă complicitate cu cei care, din păcate, din guvern, promovează inechitatea economică, dezechilibrul politic şi injustiţia socială.
Permiteţi-mi să concluzionez citând "Oda Civică" a poetului Carlos Pellicer: "Juarez nu ai concluzionat"; "Ziua în care Strâmtoarea ajunge a-ţi asculta bronzurile tale, toţi vom fi puternici, toţi vom fi mari."
AM ZIS. VĂ MULŢUMESC
DR. ONOSANDRO TREJO CERDA
Preşedinte al Societăţii Civice din Mexic, A. C.
DR. ONOSANDRO TREJO CERDA
Preşedinte al Societăţii Civice din Mexic, A. C.
Hemiciclio a Juarez, Ciudad de Mexico, D.F., la 21 martie 2010
Discurs publicat cu aprobarea Supremului Consiliu pentru Mexic
