Postări
Drumurile prin fantasticul oraş al Barcelonei au devenit un periplu minunat prin instoria masoneriei ce a dus, cândva, la expansiuea acesteia pe noile tărâmuri. Primăria Barcelonei a editat primul ghid masonic al oraşului. Această operă include toate simbolurile masonice expuse în toate formele pe clădiri, în clădiri, în parcuri, în pieţe şi pe străzi. Autorul acestei minunăţii este jurnalistul Xavier Casinos, specializat în domeniul masonic.
INTERVIU CU XAVIER CASINOS...
De ce un ghid masonic al Barcelonei?
A fost o cerere care mi-a fost făcută de către Primăria Barcelonei. Se mai pot găsi ghiduri masonice şi în oraşe precum Londra, Paris ori Bruxelles.
Ghidul este scrin în spaniolă (castellano şi catalană) şi engleză. Poate fi considerat o unealtă pentru promovarea turistică a oraşului?
Sunt foarte surprins de interesul de care s-a bucurat această carte. Ieri am fost sunat de către persoane din Parlamentul European pentru că erau interesate în a obţine aceast ghid.
Câţi masoni sunt în Barcelona?
Aproximativ 1.500 dar trebuie să facem o diferenţă între masonii activi şi cei trecuţi în adormire, care sunt persoane iniţiate dar, din motive profesionale ori personale, stau la fund şi se pot ridica oricând doresc. Barcelona este oraşul din Spania cu cei mai mulţi masoni.
Ghidul dedică o parte străzilor şi locurilor publice din Barcelona cu nume de masoni. Ce personalităţi aţi descoperit că sunt masoni?
În mod cert sunt mai mulţi dar cei pe care eu îi cunosc sunt cei care apar în ghid. De exemplu: poetul Antonio Machado, doctorul Aiguader, cel care a ocupat postul de primar al Barcelonei între 1931 şi 1934, doctorul Fleming, inventatorul penicilinei, compizitorul Mozart, generalul Joan Prim, George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite şi Clotilde Cerda, fiica lui Ildefons Cerda, printre alţii.
Îl întâlnim şi pe fostul minitru al sănătăţii, Ernes Lluch, nu?
Când a fost asasinat de ETA masonii i-au trimis un triunghi de flori roşii. Se pare că practica masoneria în Franţa. Cum Masoneria este tânără şi s-a petrecut ce s-a petrecut în Spania, multă lume preferă să o practice afară şi sunt persoane care sunt în Franţa, Anglia, Elveţia sai Portugalia.
Masoneria se aflaă într-o stare mai normală în alte ţări?
În ţara noastră sunt mulţi politicieni şi personalităţi publice care nu îndrăznesc să spună că sunt masoni, ba mai mult, preferă să se iniţieze afară. Masoneria engleză şi franceză se află într-o stare de normalitate, ba mai mult, dă prestigiu. De exemplu, ministrul Muncii al lui Sarkozy este mason, sau actualul primar al Parisului. În Statele Unite unii masoni trec această calitate în Curriculum Vitae!
Ce urmă au lăsat masonii în Barcelona?
Faţada bibliotecii este fostul sediu cooperativ al Fraternităţii, în Barceloneta, simboluri pe faţada Mănăstirii Sant Augusti, pe strada Comerç, complexul sculptural din faţa Porxos d'en Xifré, în Palatul de Palau sau faţada numărului 11 din Portaferrisa sunt doar câteva astfel de urme.
Aţi mai evidenţia vreun alt scenariu?
Biblioteca Publică Arús, la numărul 26 de pe Passeig de Sant Joan. Este o bibliotecă specializată în masonerie şi asupra a tot ce are legătură cu mişcarea muncitorească. Are şi nişte colecţii foarte importante ale masoneriei, fruct al unei donaţii a lui Rossend Arus, principalul artizan al masoneriei moderne în Catalunia, la jumătatea secolului XIX. Este un miracol faptul cp această bibliotecă a fost conservatp astfel fiindcă se ştia despre trecutu-i masonic imediat după Războiul Civil, a fost dat un ordin pentru a fi transferată la Salamanca dar a fost salvată. Pur şi simplu a fost închisă biblioteca şi a rămas toată documentaţia care astăzi este disponibilă.
În această bibliotecă se află şi un tablou masonic foarte special, nu?
Multă lume susţine faptul că culorile Barça-ei coincid cu cele ale unui grad ce există în masoneria anglosaxonă şi care se numeşte Royal Arch. Alţii sunţin faptul că Joan Gamper era mason. Dar trebuie să punem puţin simţ comun lucrurilor, dat fiind că a sosit în Barcelona încă de tânăr (...).
Dumneavoastră sunteţi coautor al cărţii Franco împotriva masonilor. În timpul franchismului a fost creat şi un tribunal pentru represiunea masoneriei. Cum a trăit masoneria în acest episod al istoriei?
Franco era obsedat de masonerie. Legenda spune că el nu a fost lăsat să intre de două ori. În Africa şi în Madrid. În orice caz, fratele său, Ramon, era mason. Ba mai mult, a fost iniţiat într-o lojă numită Plus Ultra care, în mod curios, este acelaşi nume cu cel al avionului care a făcut istorie prin traversarea Atlanticului.
Ce măsuri a luat Franco împotriva masoneriei?
Franco a fost ridicat într-un moment în care masoneria era acuzată că este cauza tuturor relelor din Spania. În timpul Războiului Civil majoritatea celor de stânga şi a cauzei republicane erau membrii ai lojilor precum Manuel Azaña sau Lluís Companys, cu toate că trebuie spus că existau masoni şi în tabăra opusă. Imediat după luptele şi execuţiile din pieţe, au fost persecutaţi masonii care, atunci când intrau în piaţă, erau împuşcaţi. Cu triumful Războiului Civil au fost persecutaţi executanţii şi apoi s-a ajuns la o persecuţie mai poliţienească. A fost creat şi un Tribunal Special pentru represiunea Masoneriei şi a Comunismului şi s-au deschis dosare de masoni, unui număr de zece ori mai mare decât numărul adevărat al masonilor spanioli. Despre acesasta se vorbea în Salamanca şi, inclusiv, despre dosarele lui Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman sau Winston Churchill fiincă erau masoni.
Şi în Barcelona ce s-a întâmplat?
În comentariile lui Montjuïc şi Poblenou s-au retras din unele pietre echerul şi compasul, care sunt simboluri masonice. S-au acoperit simbolurile faţadelor Fraternităţii şi a Mănăstirii Sant Augusti.
Cu acest ghid masoneria ajunge să fie mai puţin secretă?
În zilele noastre este mult mai deschisă, inclusiv pe internet se pot găsi uşor temple. Trebuie să distrugem şi tabuurile. Se pare că la baza publicării romanelor precum Codul lui Da Vinci şi a altor câteva filme, lumea va găsi averea templierilor sau mormântul Magdalenei. Nu este adevărat.
Şi la ce foloseşte să fi mason?
Este precum o reţea de solidaritate în toată lumea în care sunt vreo şase milione. Eu am cunoscut trei clase de masoni. Cei care cred cu adevărat ăn masonerie sunt un fel de şcoală etică şi îi ajută să fie maitoleranţi, să dialogheze şi să fie mai sensibili în ceea ce priveşte anumite problematici sociale. Majoritatea celor pe care eu îi cunosc se regăsesc în acest profil. Am cunoscut şi pe cei care doresc să intre pentru a descoperi comoara templierilor şi pe cei care vor să intre în masonerie pentru a se îmbogăţi.
