Cuvântul Fratelui Fondator al Agenţiei de Presă Masonică din România, cu privire la iniţierea proiectului care a dus la fondarea Agenţiei de Presă Masonică din România.
Iubiţii mei Fraţi
Dragi cititori
Toţi,
Cu o deosebită plăcere, bucurie şi emoţie mă adresez Frăţiilor şi Domniilor Voastre în această zi simbolică pentru mine şi pentru ceea ce numesc copilul meu: Agenţia de Presă Masonică din România. Acum un an de zile, în data de 3 ecembrie 6009, iniţiam un mic şi umil proiect al cărui viitor nu îl întrezăream, dar de a cărui finalitate eram sigur: aceea de a aduce Maeştrilor Masoni din Români un plus de informaţie.
Îmi amintesc acea zi ca şi când ar fi azi. Nu pot spune că treceam printr-o perioadă uşoară, din mai multe motive, dar ceea ce pot afirma este faptul că porneam pe un drum care nu ştiam unde mă va duce ori când voi ajunge la destinaţie, oricare ar fi fost aceea. Era o perioadă neliniştită, aş spune eu, o perioadă în care nu mai eram sigur de relaţia mea, ca Francmason, cu Masoneria, cu Masoneria Naţională, cu Fraternitatea Universală, ca fenomen şi acţiune.
Era o joacă.. o joacăcu nişte cuburi de lemn care avea să se transforme în nişte cărămizi solide, rezistente, unele care aveau să dea conturul uneia dintre cele mai solide, puternice şi funcţionale sructuri informative masonice din lume, aşa cum este percepută Agenţia peste hotare, în ziua de azi, la mai puţin de la crearea sa oficială.
Uitându-mă astăzi în spate simt un iz de melancolie... Un lucru ciudat! Nu-mi place să-mi amintesc: nici lucrurile bune şi nici pe cele rele. Prefer să-mi trăiesc prezentul gândindu-mă la viitor... al meu şi al celorlalţi.
Cine ar fi crezut că aş fi ajuns să coordonez activitatea unei astfel de structuri, plecând de la joacă, de la un Mason, de la Francmasonerie şi Fraternitate?! Cu toate acestea mă simt satisfăcut de cuvintele primite, adesea, de Fraţii mei, ai noştri, din străinătate, consierând acest lucru unica şi cea mai importantă recunoaştere a activităţii noastre, a Agenţiei de Presă Masonică din România.
Prin munca de cercetare pe care o depun zilnic, prin tact şi diplomaţie, prin dialog şi o enunţare cât mai exactă a evenimentelor, consider că fac tot ceea ce-mi stă în putere, ceea ce este omenesc posibil, pentru a duce Agenţia de Presă Masonică din România pe calea relaţiilor internaţionale ale Francmasoneriei Universale, una a Fraternităţii, Unităţii, Libertăţii şi Egalităţii.
Către cei care m-au susţinut atunci, chiar şi celor care nu mă înţelegeau, niu-mi înţelegeau viziunea, doresc a le spune un sincer Mulţumesc! Mai ales persoanei care mi-a susţinut munca activ, chiar şi neînţelegând acest fenomen minunat...
Cu sincere mulţumiri tuturor,
Umilul vostru Francmason, Frate şi prieten
Iubiţii mei Fraţi
Dragi cititori
Toţi,
Cu o deosebită plăcere, bucurie şi emoţie mă adresez Frăţiilor şi Domniilor Voastre în această zi simbolică pentru mine şi pentru ceea ce numesc copilul meu: Agenţia de Presă Masonică din România. Acum un an de zile, în data de 3 ecembrie 6009, iniţiam un mic şi umil proiect al cărui viitor nu îl întrezăream, dar de a cărui finalitate eram sigur: aceea de a aduce Maeştrilor Masoni din Români un plus de informaţie.
Îmi amintesc acea zi ca şi când ar fi azi. Nu pot spune că treceam printr-o perioadă uşoară, din mai multe motive, dar ceea ce pot afirma este faptul că porneam pe un drum care nu ştiam unde mă va duce ori când voi ajunge la destinaţie, oricare ar fi fost aceea. Era o perioadă neliniştită, aş spune eu, o perioadă în care nu mai eram sigur de relaţia mea, ca Francmason, cu Masoneria, cu Masoneria Naţională, cu Fraternitatea Universală, ca fenomen şi acţiune.
Era o joacă.. o joacăcu nişte cuburi de lemn care avea să se transforme în nişte cărămizi solide, rezistente, unele care aveau să dea conturul uneia dintre cele mai solide, puternice şi funcţionale sructuri informative masonice din lume, aşa cum este percepută Agenţia peste hotare, în ziua de azi, la mai puţin de la crearea sa oficială.
Uitându-mă astăzi în spate simt un iz de melancolie... Un lucru ciudat! Nu-mi place să-mi amintesc: nici lucrurile bune şi nici pe cele rele. Prefer să-mi trăiesc prezentul gândindu-mă la viitor... al meu şi al celorlalţi.
Cine ar fi crezut că aş fi ajuns să coordonez activitatea unei astfel de structuri, plecând de la joacă, de la un Mason, de la Francmasonerie şi Fraternitate?! Cu toate acestea mă simt satisfăcut de cuvintele primite, adesea, de Fraţii mei, ai noştri, din străinătate, consierând acest lucru unica şi cea mai importantă recunoaştere a activităţii noastre, a Agenţiei de Presă Masonică din România.
Prin munca de cercetare pe care o depun zilnic, prin tact şi diplomaţie, prin dialog şi o enunţare cât mai exactă a evenimentelor, consider că fac tot ceea ce-mi stă în putere, ceea ce este omenesc posibil, pentru a duce Agenţia de Presă Masonică din România pe calea relaţiilor internaţionale ale Francmasoneriei Universale, una a Fraternităţii, Unităţii, Libertăţii şi Egalităţii.
Către cei care m-au susţinut atunci, chiar şi celor care nu mă înţelegeau, niu-mi înţelegeau viziunea, doresc a le spune un sincer Mulţumesc! Mai ales persoanei care mi-a susţinut munca activ, chiar şi neînţelegând acest fenomen minunat...
Cu sincere mulţumiri tuturor,
Umilul vostru Francmason, Frate şi prieten
Fratele Fondator